Statul ca expresie a etnosului. Etnocraţia

Pentru existenţa şi buna sa funcţionare, organismul statal are nevoie de o coloană vertebrală, de un nucleu mistic care ar servi drept substanță pentru definirea rostului statalității. Această substanţă mistică, arhaică şi iraţională, care izvorăște din inconștientul colectiv este „etnosul”. Orice instituție socială este una umană, iar orice creație umană este în primul rând una etnică.

Orice stat, în calitatea sa de un complex politic, cultural şi economic este o expresie directă a unui etnos. Etnicitatea este ceea ce oferă un sens metafizic existenţei entităţii statale. Odată ce grupul etnic titular, care a creat un fundament valoric a existenţei statului, degradează, fie îi este subminată dominația culturală şi spirituală, organismul statal este condamnat fie la dispariţie, fie la trecerea în stăpânirea unui alt grup etnic, care îşi impune propriul său etos în calitate de principiul constitutiv al statului. În acest sens, aşa-numitul curent „moldovenist”, trebuie privit ca o subminare a valorilor tradiţionale ale basarabenilor, prin tentativa înlocuirii lor cu un simulacru, subminându-se astfel perspectivele basarabenilor de a-și constitui o formațiune statală sănătoasă și durabilă.

Nu suportă critici teza cu privire la caracterul „polietnic” al majorităţii statelor moderne. Marea majoritate a statelor lumii sunt etnocraţii în sensul deplin al cuvântului, minorităţile etnice fiind doar elemente dinamice care se schimbă în timp, fără a determina schimbări esențiale în construcţia etnopolitică a statului. Orice stat este etnic, indiferent de structura sa etnică și de sistemul său politic. Astfel, în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, este utilizată pe larg noţiunea de WASP – „White Anglo-Saxon Protestant” („anglo-saxonii albi protestanţi”), prin care se desemnează populaţia care reprezintă fundamentul ideologic şi valoric al SUA prin “părinţii fondatori”. Existenţa actualului sistem politic, dar şi a înseşi SUA, ţine nemijlocit de dominația ideologică și politică a acestui grup etno-rasial majoritar. La rândul său Elveţia reprezintă unul din cele mai omogene şi cele mai etnocratice state din Europa. Elveţienii, în pofida multilingvismului lor, reprezintă un grup etnic unitar, care provine de la vechile triburi celtice ale helveţilor. În pofida internaționalismului ideologic, URSS a fost și el un stat etnic rusesc, fapt care a fost evidențiat în Constituția Uniunii Sovietice și în chiar primul vers al Imnului sovietic (“Союз нерушимый республик свободных/Сплотила навеки Великая Русь” -“O uniune indistructibilă a republicilor libere a creat Măreața Rusie”), noțiunea de “Русь”, în acest context, având un sens tradițional etnic, spre deosebire de conceptul civic modern de “Россия”.

După Nichifor Crainic „numim etnocraţie voinţa politică a rasei autohtone de a face din stat expresia proprietăţilor ei şi organul misiunii ei în lume”.[1]  În acest context, Republica Moldova (Basarabia) apare în 1991 ca un rezultat al revigorării sentimentelor naţionale ale românilor basarabeni din URSS, ca o expresie a românităţii moldovenilor din Basarabia.